marți, 10 martie 2009

MATYAS LASZLO / 9 martie - 9 aprilie / simezele AXA ART












Laci e din Petrosani sau din Deva, din Cluj sau din Szolnok. Multi stiu ca exista cineva care face hartie manuala si de la care au invatat cam toti cei din Romania. Ei…el este. Poseda o baroca traire a modestiei, discretiei si anonimatului pana la autodizolvare. Tehnician meticulos, poate organiza oricand o manufactura de hartie ori un atelier de gravura. Ar invata pe oricine tehnici de gravura sau de tipar, subtilitătile desenului sau tainele hartiei. Dar oricand poate incalca regulile caci creativitatea ii este consubstantiala si tehnicile ii pot deveni constrangeri. Astfel unii il mai stiu ca pe cel cu casa de hartie, cu desenele inghetate, cu cele brodate sau ca deseneaza cu rugina ajutandu-se cateodata de magneti sau de fum. Poate grava cu ajutorul unui tren sau a unui cal. Fara pic de ostentatie, doar cu o profunda autenticitate.

Ana Adam




Curator : ANA ADAM

Expozitia este deschisa pana in data de 9 aprilie 2009.
Locatia: AXA ART ,str. Lucian Blaga nr. 8 Timisoara.

Parteneri : TVT 89 ,24 FUN , Radio Timisoara ,Radio 21 , Xpune ,Kon Art Vest ,OSUT , Holistic Management,Media Aidil ,timisoreni.ro

miercuri, 4 martie 2009

OVIDIU BATISTA / LITOGRAFIE / 25 02-25 03 2009 /SIMEZELE AXA ART IN IULIUS MALL


O. Batistă sau steagul victorios de artist

Ovidiu Batistă nu e doar un foarte tânăr artist pe care se poate face imediat un pariu pe lungă durată, cu toate şansele de câştig. Deja multe dintre lucrările sale sunt „câştigătoare”, fie că merg pe „mâna” figurativului, fie pe cea a nonfigurativului. El a înfipt steagul propriu într-o teritoriu vizual pe care şi-l revendică fără patetism sau agresivitate, dar cu „documente”.
Portrete expresive, puternice, emoţionante, ce amintesc de viziunea vechilor maeştri asupra chipului, sau trupuri impregnate cu vitalitate, care, prin fluenţa şi cursivitatea liniilor, dau senzaţia de mişcare, „personajele” lui Ovidiu îşi proclamă, cu acte în regulă, identitatea şi personalitatea.
„Căzute”, parcă, dintr-o lume umbroasă şi ferită de vreme, lucrările cu străzi, cu case, cu construcţii hibride emană mister şi solicită un plus de curiozitate a privirii. Ochiului îi trebuie un timp mai îndelungat să observe cum imaginea se conturează, cum capătă halou. Deşi nici un personaj nu le locuieşte, ele sunt posedate de un duh bun: probabil că e tocmai acea umanitate care se transferă prin mâna artistului în propria creaţie.

Robert Şerban
scriitor