joi, 12 februarie 2009

ADRIAN SANDU / EXPERIMENT CROMATIC 1 / 24ianuarie-24 februarie 2009 /pe simezele AXA ART in IULIUS MALL


Pictorul reţine din acumulările graficianului, ascede din rigoarea meşteşugului acestuia. Dar, grafica şi pictura sa nu stabilesc obligatoriu relaţii caracterizate prin grade de comparaţie.
Întâmplarea cosmică face să experimentăm, oarecum alături, contemporaneitatea. Adrian Sandu cu mărturisirea sa despre experimentul din pictură îmi dezvăluie artistul cu preocupări relativ noi. În toamna lui 2007 i-am văzut primele pânze. M-am încăpăţânat să păstrez dimensiunea grafică. Astăzi – sfărşit de noiembrie 2008 – lucrările alăturate sub sintagma expoziţiei personale, suprapusă de titlul Experiment cromatic unu, deschid, şi mai apoi promit continuarea căutărilor într-un alt mediu de exprimare plastică.
Etapa experimentului tehnic e consumată. O privire grăbită asupra contextului sau individual asupra lucrării, îndeamnă spre o încadrare, simplificată, în -isme: gestualism. Înregistrează doar atingeri. Aici, dripping-ul este controlat. Nu este tehnică în sine, ci element care susţine pictura. Linia, care se scurge, roşie sau în nuanţe de ocru, a fost dirijată. Dreaptă ori în reţele, ea cade cu puterea accentului.
Dacă gestul este autonom, construcţia este raţională. Nu este cazul transcrierii nemeditate a impulsului energetic. Adrian Sandu conştientizează ordonat suprapunerile materiei şi transformă astfel pânza într-un obiect tactil. Simte materia. Ea însăşi are o poveste, un loc de unde provine: nisip de la Sulina, structuri fragile culese din drumeţii. Pictorul se fereşte însă, să reconstituie istorii. Atunci când linia face trimiteri la o coloană canelată, deasupra căreia se intuiesc volutele unui capitel, sau la ogivă, nu le dă voie să se dezvolte, să devină elemente figurative. Astfel de inserţii – chiar sugerate – au doar menirea de a salva construcţia, întregul, de pure conotaţii informale.
Asamblajul de tuşe / pete de culoare acrilică, materie organică sau minerală, superpuse de linia creionului ori de jetul negru al spray-ului, îmi confirmă că, nu conjugă la un trecut îndepărtat deprinderile gravorului. Suprapune şi pe mai departe. Cromatic, însă, experimentează în altă gamă. Acum griul este atât suport, cât şi modelator. Umbrele le scoate din griuri. Lumina – atunci când nu izbucneşte din mici tuşe de alb orbitor – este cernută prin filtrul griului, departe de evanescent. Când exagerează în intensitatea roşului şi îi juxtapune negru, experimentează aplatul afişului.
Pentru grafician, experimentul a fost de astă dată cromatic. Aplicat pe subiect, pictorul schiţează în cuvinte pânzele ce vor urma. Vede diferit dialogul şi rezonanţa culorilor.

Adriana Pantazi