sâmbătă, 21 august 2010

Tabara de creatie GERNIK 2010





Dragi iubitori ai artei,

Axa Art are deosebita placere de a va anunta deschiderea taberei de creatie ,

GERNIK 2010
23-29 august

In urma finalizarii evenimentului,productia plastica realizata in cadrul taberei va face, intr-o prima etapa,obiectul unei expozitii colective de arta,organizata in colaborare cu Filiala U.A.P. Resita la Galeria Agora,cu sprijinul d-lui Ion Bobeica,curatorul unei alte actiuni similare,in aceeasi perioada, pe malurile Dunarii,la Berzasca.

PROTAGONISTI:

ADRIAN SANDU, ION ORATIE , CORNELIA VICTORIA DEDU ,
MIHAI SERBANESCU , MONICA DINU , ANCA DANILA , ANDREI VARGA BELA TAR , CARMEN ANUTZA , FRANCISC MATIAS ,
BARBARA POPA , COSTIN BRATEANU.

Scurt Istoric al locului: Girnic ,( Gernik), jud. Caras –Severin

Cea mai mare colectivitate cehească, „centrul coloniilor cehe din Banat”, Gîrnicul (Gerník) este aşezat pe valea Kameniţa. A fost înfiinţat, în partea sud-estică a Munţilor Locvei, între anii 1826-1828, sătenii amintindu-şi, din moşi-strămoşi, de provenienţa lor din jurul oraşului Plzeň şi a capitalei pragheze; o parte a satului, cea de pe înălţimi, este cunoscută sub numele „Na Velké straně”, populată de „Plzáci” ori „Plzeneţi”, adică „cei din Plzeň”. „Cei de la munte”, „Horáci”, dintr-un alt val de migranţi, au ocupat partea mai joasă a coloniei, „Na malé straně”; cu o provenienţă nu tocmai clară, se pare că ar fi originari din Česko-moravské vysočiny (podişurile ceho-morave) sau din arealul munţilor Krkonoše. Ambele valuri au reprezentat colonişti aduşi de Habsburgi pentru paza graniţei militare şi în vederea exploatărilor forestiere şi miniere din regiune. Cehii aveau să intre sub administrarea regimentului de la Caransebeş, fiecare bărbat primind însărcinarea asigurării frontierei, în cadrul unui serviciu de patru ani , Gîrnicul fiind arondat companiei de la Berzasca.
Aşezare cu profil agro-pastoral (de aici au provenit şi mulţi muncitori în mină, când exploatarea de la Cozla era activă), la Gîrnic, în primele decenii ale sec. XX se cultiva orz, ovăz şi trifoi; se creşteau cai, aproape că nu exista familie care să nu îi posede: „...calul era puterea economică” , nu doar aici, ci şi la Sf. Elena; „la Gîrnic sunt mai mulţi şi împodobiţi” , „cei din Gîrnic cu toţii au avut cai, cel puţin, adică o pereche de cai şi după aceea o vacă, două, trei vaci” . Acum mai bine de zece ani, caii mai erau încă folosiţi la plug, iar terenul era folosit la maximum. Aşa se explică recordul înregistrat în anul 1992, când cele 2000 kg de grâu, obţinute la hectar, i-au adus Gîrnic-ului premiul I pe judeţ. Snopii, aduşi în fiecare curte, se treierau cu „Mladicka” – batoza, iar separarea boabelor de pleavă se făcea cu vânturătoare. Pâinea s-a copt, pe scară largă, în cadrul gospodăriei („petz na hleba”, cuptor de pâine) . Tot aici se creşteau – cel puţin acum câţiva ani – capre, iar alături de produsele din lapte, comercializate, se număra şi carnea .
Un alt element specific îl constituia producţia de var: cu mai bine de 70-80 de ani în urmă, satul asigura nevoile întregii Clisuri; în gospodării se găseau varniţe (vápenca), reduse ca dimensiuni, în care se arde materia primă. Exista atunci şi o moară, precum şi instalaţii pentru fabricarea scândurilor. Mai mult, un anumit tip de lut, local, mergea la export, solicitat pentru proprietatea sa de a intra în componenţa unor vopsele . Obţinerea varului solicita multă atenţie şi „muncă de rob. În felul acesta, pâinea câştigată este atât de scumpă, încât aduni fiecare fărâmitură” . Procedura laborioasă impunea alegerea doar a pietrei de var albe (nu gălbuie sau albăstruie), ridicarea a patru „mauri” (un fel de piloni) şi a unei schele de lemn (pe care era aranjată piatra de var) şi realizarea cuptorului în care focul era menţinut 48 de ore continuu; înainte de a fi vândut varul, efortul era sărbătorit cu ţuică din butoaie de dud .
Toate acestea sunt, din păcate, istorie. Tinerii îşi compun o alta, peste graniţă, numărul pemilor ajungând să fie mai redus decât cel al precursorilor ce au pus bazele coloniei. Arhivele din Viena consemnau, pentru anul 1830, circa 469 de colonişti . Statistica imperială pentru anul 1855 înregistrează o uşoară scădere: 456 , pentru ca la recensământul din 1880 să fie amintiţi 905 romano-catolici şi 8 ortodocşi. Şaisprezece ani mai târziu, trăiau în sat 1028 rezidenţi, curba demografică cunoscând şi pe mai departe o direcţie ascendentă: în 1900, populaţia totală se cifra la 1155 indivizi (între care un român), iar în 1910, la 1266 (inclusiv 5 români).Primele decenii ale următorului veac vor fi marcate de migraţia multor familii (numai în perioada cuprinsă între primul război mondial – în care au dispărut 31 de săteni – şi anul 1938, părăsiseră satul patruzeci şi cinci de familii, incluzând 168 de suflete ), fie către localităţi din regiune, fie în afara graniţelor româneşti: în Berzasca şi Ogradena, câte 7, 8 la Zlatiţa şi 12 la Liubcova, 10 în Biserica Albă, în Mîrcina, Rusova, Vrani; în Bulgaria, 19 familii, în Cehoslovacia, 12, iar valul cel mai consistent s-a îndreptat către Statele Unite, unde au plecat peste 50 (peste decenii, urmaşi ai imigranţilor au sosit la Gîrnic, pentru a-şi cunoaşte obârşia, fiind trataţi ca şi oaspeţi de onoare, invitaţi de către săteni la festivalul recoltei ). La recensământul din 1977, locuiau în sat 831 de persoane, din care cehi s-au declarat 780 . Cu puţină vreme înaintea prăbuşirii regimului ceauşist, aproximativ 1000 de locuitori populau Gîrnicul; în 1991 rămăseseră 910, iar în 2000, 559 . „Acum (toamna lui 2004, n.n.) nu sunt mai mulţi de 300. Din 210 case, jumătate sunt nelocuite. Oamenii au plecat în Cehia sau au murit”, constată Francisc Bouda, administratorul micii întreprinderi Bobintronic din Gîrnic . Mulţi s-au stabilit definitiv dincolo, „deja îs trecuţi că-s cetăţeni cehi. Or renunţat la România, şi ş-or făcut pentru Cehia” . O decizie care s-a impus după ce toate încercările de a-şi face un rost în regiunea natală au eşuat; nici chiar fondurile investite în sat de către Rep. Cehă nu reuşesc să modifice radical situaţia, căci nevoile enclavei reclamă proiecte extinse, gândite pe parcursul a cel puţin câteva decenii: „ajută, da’ să ştiţi că asta-i tot nimica, dacă n-aveţi unde să câştigaţi bani, îi foarte greu” .

Sursa: assist. SINZIANA PREDA, PhD Sociology and Anthropology Department ,West University of Timisoara


Parteneri: Primaria Comunei Girnic, Pensiunea GERNIC 100 , 24 FUN , timisoreni.ro , S.C. LUXURY DESIGN DOSEI S.R.L , S.C. EUROPE ART S.R.L. , S.C AXA ART S.R.L ,
S.C. DOUBLE D ADVERISING S.R.L , Radio Timisoara , Radio 21, TVT 89, Filiala U.A.P. Resita.

Multumiri D-lui Dr. Tiberiu Nicola (finantator), D-lui Gabriel Lungu (manager Pensiunea GERNIK 100) precum si D-lor Nicolae Tismanariu (Primar al Comunei Girnic) si Ion Bobeica (presedinte al U.A.P Resita) pentru sprijinul acordat in realizarea acestei prime editii a taberei de creatie GERNIK 2010.


Va asteptam cu drag !

sâmbătă, 15 mai 2010

Expo LAURA BARBONI 17 mai-15 iunie 2010










axa art S.R.L.
Str. Lucian Blaga Nr. 8
300002 Timisoara
tel/fax: 0356 43 57 34
e-mail: axa.art@gmail.com


Dragi iubitori ai artei,

Axa Art are deosebita placere de a va invita la expozitia de pictura
a artistei,
LAURA BARBONI



A contempla înseamnă a învăţa să vezi dincolo de ceea ce este evident, semnele care sunt forme şi culori.Tabloul devine atunci o lume ce ajunge să conţină reverberaţii de culoare , ordonată de forma ce ţine poate mai mult de o vârstă a inocenţei.E ca şi cum ai regăsi în sipetul amintirilor acele senzaţii care ţi-au înfăţişat lumea , mai aproape de cer, bucuria de-a fi prezent aici şi acum .
Expoziţia vorbeşte despre felul în care lumina interioară, lumina făpturilor ce alcătuiesc lumea din care facem parte se descompune în semne , mesajul lor fiind unul care ţinteşte spre calm, spre acea aproape inefabilă stare de linişte ,de armonie sau dimpotrivă de căutare, aspiraţie spre ceva care este generat tocmai prin actul creaţiei.

Laura Barboni



Locatia : AXA ART ,str Lucian Blaga nr.8

Expozitia va fi deschisa pana in data de 15 iunie 2010 , orarul de functionare fiind de luni pana vineri intre orele 9 -19.

Va asteptam cu drag !

miercuri, 14 aprilie 2010

AXE / Alba Iulia / 15 04 - 30 04 2010


Stimate Doamne,
Stimati Domni,

axa art S.R.L. si Uniunea Artistilor Plastici din Romania ,Filiala ALBA, au deosebita placere de a va invita la expozitia colectiva ,intitulata generic “AXE”,proiect realizat la initiativa merituorie a artistului Dan Crecan.

Protagonistii:

Alexandru Baciu / Cristian Ferkel / Carmen Anutza / Elicondiu Iovan /
Nora Blaj / Mariana Tepes / Bela Tar / Dana Stana / Adrian Rata /
Maria Minodora Brateanu / Costin Brateanu / Sebastian Savoiu /
Rodica Ruja / Smaranda Sabina Moldovan / Ion Bobeica / Rafael Matias /
Stefan Barlea / Monica Dinu / Sorin Nicodim / Dorel Manole Olteanu /
Dan Crecan / Remus Irimescu / Eva Elvira Comisarschi / Petru Comisarschi / Dorothea Hirjoi / Marian Trutulescu / Cristian Horatiu Pavelescu /
Dan Rosca / Doru Brateanu /



Perioada: 15 04 2010 - 30 04 2010
Vernisajul va avea loc joi , 15 aprilie , ora 17 la Galeria de arta a U.A.P. ALBA
Cuvantul de deschidere va fi sustinut de Prof. Dr. Calin Chincea si plasticianul Sorin Nicodim (vicepresedinte al U.A.P Timisoara)

Curator : Costin Brateanu



Va asteptam cu drag !

miercuri, 3 martie 2010

Flori,fete,lime sau baieti... 5 03 - 5 04 2010





Flori ,fete,filme sau baieti….

Protagonistii:

Maia / Maria / Tudor / Radu


Suntem cei patru magnifici. Uneori ne certam si alteori chiar ne batem. Dar asta nu afecteaza relatia noastra de prietenie. Mergem impreuna in concedii, stam toti intr-un pat mare si Alina ne pune filme pe laptop si noi radem ca prostii. Mergem la colindat de Pasti si de Craciun, facem tot felul de cercetari impreuna. Si Nora ne lasa sa pictam pe panze adevarate, pentru artisti.

Cand mama a avut expozitie noi am facut curat in galerie si am aruncat cu petale de trandafiri. Pentru ca avem multe lucrari, mama s-a gandit sa facem expozitie si Costin a fost de acord. E o expozitite adevarata, picturile au si titlu. Vreau sa vand lucrari pentru o carte de origami care costa cam mult. Sper ca o sa le placa ce am pictat!
(Radu)



Locatia: Axa Art, Str. Lucian Blaga, Nr. 8 .
Perioada: 5 martie-5 aprilie 2010.
Vernisajul va avea loc vineri 5 martie, ora 18 la sediul AXA ART.


Va asteptam cu drag !

miercuri, 17 februarie 2010

" AXE " MUZEUL DE ARTA ARAD 19 februarie - 7 martie 2010




Dragi iubitori ai artei,

MUZEUL DE ARTA ARAD si Axa Art SRL au deosebita placere de a va invita la expozitia colectiva intitulata generic,

“AXE”

Protagonistii:

Dan Palade Strain / Costin Brateanu / Carmen Anutza /
Diana Serghiuta / Silviu Barsanu / Nora Blaj / Adrian Sandu /
Maria Minodora Brateanu / Ciprian Ciuclea / Maria Balea /
Dana Stana / Aculina Popa Strasnei / Sorin Neamtu /
Laurian Popa / Tar Bela / Vasile Sandu / Adrian Rata /
Sorin Nicodim / Cosmin Moldovan /



Perioada: 19 februarie – 7 martie 2010.

Vernisaj: Vineri 19 februarie 2010 , ora 18, sala Ovidiu Maitec ,
MUZEUL DE ARTA Arad,str. Gh. Popa de Teius 2 - 4 ,etaj 2.
Orarul de vizitare este intre ora 10 si ora 18 de marti pana duminica.

Curator : Adrian Sandu.
Cuvantul de deschidere apartine D-lui Prof.Dr. Calin Chincea.

Va asteptam cu drag !

" AXE " Galeria Agora Resita 18 februarie - 4 martie 2010




sâmbătă, 13 februarie 2010

ADRIAN PRICOP / 5 02 -6 03 2010


Argument


Pornind de la conceptul ca arta e un act de credinta si o forma de cunoastere, in alegerea temei pentru aceasta expozitie, am optat pentru peisajul natural,iar ca subiect al compozitiei am ales muntele.
Subiectul ales prin componenta afectiva mi-a stimulat creativitatea si imaginatia.Am avut in vedere ca subiectul este incitant,cu nebanuite resurse de rezolvare plastica si mi-am propus sa prezint aceasta tema intr-o maniera personala si sa gasesc o noua interpretare a unor date cunoscute astfel incat lucrarea sa fie substantiala prin densitatea ideilor cat si a solutiilor plastice.
Artistul etern revoltat , are obsesia vesnicei reinnoiri si un cult pentru neliniste.Eu nu ma socotesc un revoltat iar in tratarea temei alese, am considerat nelinistea ca pe o conditie fireasca de depasit.
Firescul pentru mine e pacea interioara , bucuria si curajul,de a vorbi despre normalitate si libertate, fara obsesia libertatii.


Adrian Pricop

luni, 4 ianuarie 2010

MOLDOVAN SMARANDA SABINA / JURNAL










Stimate Doamne,
Stimati Domni,

Axa Art are deosebita placere de a va invita la expozitia de pictura
a artistei,
Moldovan Smaranda Sabina

JURNAL-2010


Am început această serie de lucrări cu scopul de a lăsa un semn a ceea ce a fost cândva, a clipelor care au trecut. Este o temă cu scop autobiografic care a pornit de la dorinţa de a îmi aminti anumite evenimente şi de a le transpune mai apoi cu ajutorul memoriei. Astfel probabil am ajuns la un stil ce se aseamănă cu un gen de expresionism abstract (deoarece există expresia unei amintiri care prinde o formă abstractă).
Baza acestor lucrări este memoria şi implicit imaginea pe care aceasta o declanşează cu privire la un anumit eveniment care s-a petrecut în interiorul meu, mai degrabă decât în lumea exterioră. Evenimentele sunt transpuse în manieră esenţializată, abstractizată; ele având o anumită ciclicitate, precum toate lucrurile care se află în apropierea noastră. Structura compoziţională este dinamică, sugerând felul de a fi al gândului: profund şi în acelaşi timp frivol, dar mai tot timpul în mişcare. Cromatică a fost aleasă în armonii de culori primare şi binare cu accente de argintiu şi bronz, are contraste puternice, care se dezvoltă datorită impactului gândului ce conţine amintirea. Tehnica aleasă este un una mixtă, pentru a putea suplimenta impactul cu un alt constrast dat de îmbinarea materialelor diferite.

Din aceste elemente am dezvoltat o serie de lucrări ce conţin părţi din memoria mea, ele având o funcţie de jurnal în imagini, de a aduce înapoi, în prezent, o amintire.

Moldovan Smaranda Sabina


Locatia: Axa Art, Str. Lucian Blaga, Nr. 8. Timisoara.
Perioada: 7 ianuarie – 5 februarie 2010