Stimaţi pasageri, noi considerăm că în spatele decorativismului evident şi al impactului vizual de bun augur care se produce, compoziţiile Norei au o substanţă interioară plină de vitalitate. Au inimă. Că toate aceste pânze sunt, în fond, răspunsurile unor interogaţii profund umane, şi că ne plac întrucât recunoaştem o bună parte dintre aceste răspunsuri ca fiind ale noastre. E aici, la dispoziţia dumneavoastră, un jurnal care, la o privire grăbită pare impersonal (aşa cum, de cele mai multe ori, este arta abstractă). Devenind atenţi, descoperim iţele unei poveşti scrise la persoana întâi, o poveste despre sine. Despre plonjonul în întunericul şi în lumina unei vieţi. Nora aduce la suprafaţă lumina, fie ea roşie, galbenă, portocalie, funcţie de ora la care se află soarele ei personal: la răsărit, la amurg ori în miezul zilei.
Robert Serban
